RAMĂ FACEBOOK

Pentru ce mă lupt.

Problemele cheie ale Ploieștiului

NOI, PLOIEȘTENII. MERITĂM. PUTEM. VREM MAI MULT.

Suntem toți mândri de Ploieștiul istoric: un oraș industrial bogat, divers și cu un nivel ridicat al calității vieții. Orașul boem și rebel al lui Caragiale și Caragiu. Este, de altfel, imaginea Ploieștiului la care toți visăm.

Astăzi, orașul se degradează accelerat după ce a fost capturat în ultimii 30 de ani de o clasă politică PSD/PNL hrăpăreață și coruptă și de o administrație ineficientă: 

  • Zeci de mii de ploieșteni au ajuns să trăiască iarna fără căldură și vara fără apă caldă;
  • Orașul este în permanență murdar și prăfuit, dominat de munți de gunoaie, trotuare și șosele distruse;
  • Cartiere întregi și zeci de alte zone și străzi nu au canalizare, asfalt și, uneori, nici măcar apă curentă;
  • Cazurile de vandalism, dar și de agresiune fizică sau verbală în special împotriva femeilor și copiilor au devenit o obișnuință în Ploiești;
  • Ploieștenii sunt total ignorați de actuala administrație. Primarul și majoritatea consilierilor locali sunt absenți din viața comunității, complet deconectați de realitatea și problemele oamenilor.

 

E timpul revanșei pentru 30 de ani de hoție și incompetență, e timpul să-i trimitem în opoziție pe Volosevici și cei care îl susțin sau l-au susținut și e momentul cel mai bun să acționăm pentru:

1)    Rezolvarea cu prioritate a nevoilor de bază ale orașului: termoficarea, curățenia și înverzirea orașului, traficul și infrastructura de mobilitate, canalizarea și asfaltul în zonele uitate ale orașului, siguranța fizică a ploieștenilor, transparența și reconectarea administrației locale cu comunitatea;

2)    Deconectarea mafiei PSD-PNL de funcțiile publice critice și deconectarea firmelor de partid de banii ploieștenilor;

3)    Un Ploiești european și modern: oraș cu zonă pietonală reală, cu parcuri curate și îngrijite, cu străzi verzi, cu piste de biciclete sigure, cu locuri de parcare trasate în zonele rezidențiale, cu evenimente culturale și artistice, cu o comunitate activă și implicată în administrarea orașului și un primar cinstit care se află pe stradă și în legătură directă și permanentă cu oamenii

Cuprins

TERMOFICAREA

  • Prioritate de acțiune: investiții în refacerea infrastructurii (rețeaua primară și secundară) pentru diminuarea pierderilor
  • Sursa de finanțare primară: fonduri europene. Istoricul este însă negativ. Consiliul Județean a renunțat la peste 20 de milioane de euro, deja câștigați, pentru reabilitarea sistemului de termoficare din Ploiești, iar primăria a ratat anul acesta atragerea de fonduri europene pentru termoficare.
  • Sursă de finanțare alternativă: bugetul Ploieștiului. Investiții defalcate într-un program multianual (rezolvare de lungă durată)
  • Conducerea TERMO: demiterea actualului director al TERMO, Bogdan Becheanu, care a condus și a îngropat în datorii RADET București, numit politic de PNL și adoptat de echipa PSD/familia Cosma/Volosevici, și numirea unui profesionist în funcția de director

 

SURSE ALTERNATIVE DE ENERGIE

  • Prioritate de acțiune: încurajarea producerii și consumului de energie solară în Ploiești pentru a ajuta ploieștenii care stau la casă, pentru a reduce cheltuielile private și publice cu energia și un aer mai curat
  • Ajutor pentru ploieșteni: scutirea de la plata impozitului pe casă pe o perioadă de 10 ani pentru ploieștenii care își instalează sisteme de panouri fotovoltaice din resurse proprii
  • Sursă de finanțare: bugetul municipiului Ploiești
  • Producție proprie a instituțiilor publice, inclusiv școli, de energie verde: instalarea de sisteme de panouri fotovoltaice pe instituții locale și crearea unui parc fotovoltaic al Ploieștiului
  • Sursă de finanțare: fonduri europene și cofinanțare de la bugetul municipiului

CURĂȚENIA

  • Prioritate de acțiune: dezvoltarea infrastructurii de colectare a deșeurilor. Astfel, constituie o urgență:
  • creșterea numărului de containere de gunoi pentru blocuri și înlocuirea celor degradate; 
  • înființarea a 3 puncte de depunere/colectare a deșeurilor voluminoase; 
  • înlocuirea coșurilor de gunoi stradale din plastic cu coșuri din metal/beton; 
  • achiziționarea și instalarea de containere pentru colectarea selectivă a deșeurilor la schimb cu forme de plată (de ex. bilete de transport în comun).
  • Prioritate administrativă: monitorizarea activă și reală a serviciilor ROSAL, măsuri de prevenție sau, după caz, sancțiuni financiare împotriva ROSAL, mergând până la rezilierea contractului și/sau ieșirea din ADI Deșeuri Prahova
  • Prevenție/sancționare: mărirea amenzilor pentru persoanele fizice și juridice pentru aruncarea/abandonarea deșeurilor pe spațiul public și intensificarea activității poliției locale pentru prevenție/amenzi pe principiul de TOLERANȚĂ ZERO.

SPAȚIILE VERZI

  • Prioritate de acțiune: creșterea în 4 ani cu 300% a spațiului verde pe cap de locuitor pentru a atinge media europeană recomandată de 26 m2
  • Master plan: elaborarea unui plan integrat destinat regenerării urbane și creșterii suprafeței și calității spațiilor verzi în Ploiești și realizarea cadastrului verde
  • Exemple de proiecte specifice:
    • Înverzirea bulevardelor: plantare de copaci în zona mediană a străzilor;
    • Parcări verzi: plantarea de copaci la limita locurilor de parcare, pe model occidental;
    • Igienizarea, regândirea și reamenajarea spațiilor verzi din jurul blocurilor ca spații verzi și, simultan, ca spații de relaxare și de socializare (e.g. spațiile verzi din fața blocurilor de pe strada Cameliei din Nord, cu mențiunea că aceste spații trebuie ușor reconfigurate și deschise către comunitatea din cartier, ele fiind acum în mare măsură închise de garduri vii sau metalice);
    • Integrarea și reconfigurarea diverselor mici parcuri centrale într-o zonă pietonală unitară prin care să asiguram fluiditatea și accesibilitatea spațiilor verzi centrale;
    • Posibilitatea finanțării și administrării private (inclusiv din partea asociațiilor de proprietari) a spațiilor verzi de pe domeniul public;
    • Dezvoltare imobiliară verde: un apartament construit, un copac plantat;
    • Obligația plantării de copaci pe marginea tuturor străzilor (aliniamente de arbori) ce urmează a fi construite sau refăcute. 
  • Depolitizarea și profesionalizarea SGU: numirea unui profesionist/manager în funcția de director SGU. Colaborare/parteneriate cu firme private și universități de profil pentru creșterea calității în peisagistică și amenajări exterioare

SIGURANȚA PE STRĂZI

  • Prioritate de acțiune: combaterea vandalismului și a agresiunilor fizice sau verbale, în special împotriva categoriilor cele mai vulnerabile (copii, femei și seniori) 
  • Prioritate administrativă: concentrarea resurselor pentru prevenție și sancționare a vandalismului și agresiunilor împotriva ploieștenilor prin Planul de ordine și siguranță publică al municipiului Ploiești
  • Depolitizarea poliției locale: demiterea directorului general al Poliției Locale Ploiești, Cătălin Albu, naș al primarului Ploieștiului din perioada 2020-2024 și soț al secretarului general al PSD Ploiești, și numirea în funcția de director a unui profesionist independent politic

CANALIZARE ȘI APĂ CURENTĂ

  • Prioritate de acțiune: conectarea tuturor cartierelor și străzilor Ploieștiului la rețeaua de canalizare și apă curentă în termen de 4 ani (de la semnarea unui nou contract) 
  • Măsură contractuală: încheierea unui nou contract cu un operator privat de servicii pentru furnizarea de apă potabilă și de canalizare cu obligația operatorului de a face investiții, din surse proprii, pentru extinderea rețelei de canalizare și de apă, în termen de 4 ani de la semnarea contractului, în toate cele circa 70 de cartiere, străzi sau zone ale Ploieștiului fără canalizare la acest moment.
  • Sursă de finanțare: privată

MOBILITATE URBANĂ

  • Prioritate de acțiune: Creșterea mobilității – Mobilitate urbană fluidă și ecologică: integrarea transportului public de călători cu deplasări nemotorizate astfel încât ploieștenii să aibă la dispoziţie alternative atractive la automobilul personal.
  • Situația actuală:
    • aglomerație și poluare, atât în zona centrală a orașului, cât și la intrările în oraș, generate în special de traficul auto;
    • doar 30% dintre deplasările zilnice ale ploieștenilor sunt făcute cu un mijloc de transport public, un procent foarte mic comparativ cu ceilalți poli de creștere din România sau cu orașe similare din Vest (conform Băncii Mondiale);
    • traficul auto va continua să crească iar infrastructura urbană nu poate fi adaptată să preia un trafic în continuă creștere (valabil pentru orice oraș mare). 
  • Grija pentru pieton: construcția de trotuare, acolo unde ele au dispărut, refacerea trotuarelor sau aleilor pietonale, acolo unde s-au degradat, și eliberarea de mașini a trotuarelor, acolo unde ele au fost transformate în parcări ad-hoc
  •  Dezvoltarea infrastructurii pentru transportul alternativ:
    • Master plan pentru piste de biciclete: un design integrat al pistelor de biciclete, care să ofere posibilitatea mobilității ploieștenilor atât către și dinspre locul de muncă, cât și către și dinspre parcuri sau alte locuri de petrecere a timpului liber; 
    • Construcția de piste de biciclete în două etape: Etapa 1) conectarea centrului Ploieștiului de cele 3 mari parcuri ale orașului: Parcul Municipal Ploiești Vest, Parcul Regele Mihai (Olimpia), Parcul Memorial Constantin Stere (în colaborare cu Primăria Bucov) și Etapa 2) extinderea pistelor de biciclete către și în cartiere; 
    • Parcări de biciclete: infrastructura pentru biciclete nu înseamnă doar piste, ci și locuri în care ploieștenii le pot parca ordonat și în siguranță. Într-o primă fază sunt necesare parcări de biciclete în zonele centrale ale orașului și în cale 3 mari parcuri ale orașului. Într-o a doua fază, de perspectivă și de maturitate a transportului alternativ cu bicicleta în Ploiești, vor fi necesare parcări în proximitatea stațiilor de transport public, fiind cele mai simple forme de amenajere ale unor puncte de schimb intermodal al mijlocului de transport;
    • Biciclete de închiriat: deschiderea Ploieștiului către operatori privați care oferă servicii de micromobilitate, adică înființarea punctelor de închiriat biciclete în zonele de intersecție a traseelor zilnice de mobilitate a ploieștenilor 
  • Modernizarea transportului public:
    • Achiziția de mijloace de transport public: înnoirea parcului de mijloace de transport în comun, cu accent pe tramvaie, care astăzi sunt vechi de peste 40 de ani. Orice alte achiziții de mijloace de transport în comun care vor fi făcute de primărie trebuie să fie nepoluante;
    • Creșterea confortului în timpii de așteptare: refacerea stațiilor de autobuze/troleibuze, servicii GPS și aplicație de urmărire a mijloacelor de transport public, panouri de afișare ai timpilor de așteptare în stații;
    • Reconfigurarea traseelor TCE: traseele de transport în comun și frecvența deplasărilor trebuie regândite în conformitate cu nevoile actuale de mobilitate ale ploieștenilor. Traseele de azi nu mai sunt de actualitate, ele corespund în mare măsură necesităților anilor 80 fiind gândite în jurul marilor platforme industriale din acele vremuri;
    • Planuri tarifare noi: filosofia actualelor planuri tarifare este profund greșită, lipsită de viziune și falimentară pentru transportul public ploieștean. Încurajarea deplasării cu mijloacele de transport în Ploiești și creșterea numărului de pasageri loiali se face prin intermediul abonamentelor de lungă durată ieftine (deci reducerea tarifului/călătorie la abonament și diversificarea tipurilor de abonament) și creșterea progresivă a tarifului/călătorie până la biletele de o singură călătorie folosite de pasagerii ocazionali;
    • Extinderea traseelor TCE către zona metropolitană: Ploieștiul este parte a unei zone mai largi cu potențial ridicat de urbanizare și cu o densitate mare a populației. Or, pentru că transportul de persoane dinspre Ploiești înspre zona periurbană și invers are o relevanță economică și socială din ce în ce mai mare, pe termen mediu și lung devin prioritare planificarea și dezvoltarea de infrastructură conectivă metropolitană fie în parteneriat direct cu UAT-urile din jurul Ploieștiului, fie într-o structură asociativă (ADI-uri) în care Consiliul Județean nu mai are voie să fie decident;
    • Depolitizarea și profesionalizarea TCE: demiterea directorului TCE, Nicolae Alexandri, și numirea unui profesionist/manager în funcție, realizarea unui audit privind funcționarea TCE și numirea unui profesionist la conducerea TCE.
  • Surse de finanțare: fonduri europene și bugetul municipiului Ploiești

PARCUL MUNICIPAL PLOIEȘTI VEST

  • Prioritate de acțiune: elaborarea și implementarea unui concept peisagistic integrat de dezvoltare a Parcului Municipal Ploiești Vest care să devină o pădure urbană, un spațiu dedicat naturii, locurilor de joacă, aleilor și teraselor și care să cuprindă circa 2000 de arbori maturi
  • Noi funcționalități ale parcului: pentru a deveni cu adevărat atractiv, funcționalitățile Parcului Municipal Ploiești Vest trebuie regândite, astfel încât să devina un pol de dezvoltare economică pentru partea de vest a orașului. Fără a-l distruge prin interese imobiliare și cu respectarea legii, parcul poate deveni mai mult decât un loc de promenadă: 
    1. Spațiu pentru festivaluri și concerte în aer liber în sezonul de vară;
    2. Spațiu pentru cinematograf în aer liber, organizare de târguri sau evenimente sportive comunitare;
    3. Spațiu de distracție pentru copii (parc tematic, gen aqualand sau de alt tip);
    4. Spațiu de terase și restaurante pentru tineri și familii.
  •  Legătura cu orașul: îmbunătățirea legăturii pietonale între parc și restul orașului, limitată acum doar la un pod rutier
  • Sursă de finanțare: privată / parteneriat public-privat

ORAȘ PRIETENOS CU PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI

  • Prioritate de acțiune: integrarea și incluziunea socială a ploieștenilor cu dizabilități prin aplicarea în termen de 4 ani a tuturor obligațiilor autorității locale prevăzute în Legea 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
  • Exemple de proiecte specifice: 
  1. Festivalul ploieștenilor cu dizabilități: continuarea anuală și dezvoltarea festivalului, care a devenit realitate în 2023 datorită unui proiect de Hotărâre de Consiliu local scris de echipa noastră;
  2. Accesibilitate: refacerea trotuarelor, în special pe principalele artere, pentru asigurarea accesibilității mobilității pentru persoanele în scaun rulant;
  3. Mobilitate: luând în considerare faptul că în Municipiul Ploiești nu există servicii de taximetrie dedicate persoanelor cu dizabilități, încălcând prevederile Legii 448/2006 privind protecția si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, se va crea cadrul necesar ca persoanele cu dizabilități motorii să beneficieze de mobilitate pentru a accesa servicii medicale, servicii sociale și alte servicii necesare desfășurării unei vieți demne, care se va numi “Taxi Incluziv”;
  4. Participare la decizia publică: asigurarea în continuare a funcționării Comitetului local pentru dialog și incluziune socială a persoanelor cu dizabilități, organism cu rol consultativ, fără personalitate juridică, care a fost înființat ca urmare a unui proiect al echipei noastre, precum și întărirea rolului acestuia în formularea de politici publice la nivel local pentru ploieștenii cu dizabilități;
  5. Sprijin pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav: cei circa 500 de asistenți personali din Ploiești întâmpină dificultăți majore în relația cu autoritatea locală, fiind extrem de nemulțumiți de modul în care sunt tratați. Primăria Ploiești va deveni un partener real și un sprijin pentru aceștia, în marea lor majoritate mame care au grijă, 24 de ore din 24, de copiii lor cu handicap grav; 
  6. Centre de zi pentru persoanele cu dizabilități: construcția în regim de urgență a unui centru de zi dedicat persoanelor adulte cu dizabilități, pentru care au fost deja accesate fonduri europene. Atragerea de fonduri europene pentru un al doilea centru de zi dedicat persoanelor minore cu dizabilități care să ofere servicii integrate de îngrijire și recuperare pe perioadă determinată pentru copii și tineri cu vârste între 0 și 18 ani, dar și consiliere și îndrumare pentru familiile lor.
  • Sursă de finanțare: fonduri europene, bugetul de stat, bugetul municipiului Ploiești și surse private

INTEGRITATE ȘI TRANSPARENȚĂ ÎN PRIMĂRIE

  • Prioritate de acțiune: transparentizarea totală a achizițiilor publice ale primăriei și instituțiilor subordonate primăriei și Consiliului local (transparența cheltuirii banilor publici) și reconectarea cu comunitatea în luarea deciziilor (participarea comunității la decizia publică)
  •  Exemple de proiecte specifice: 
    1. Publicarea documentelor primăriei în format deschis, pentru ca ploieștenii să aibă acces real la deciziile Consiliului local și ale primăriei. Hotărârile de Consiliu Local, dispozițiile de primar și procesele verbale vor fi publicate în format deschis, structurat și prelucrabil automat;
    2. Pe pagina de hotărâri de Consiliu local, dispoziții de primar și procese verbale se va permite căutarea, filtrarea și descărcarea informațiilor în funcție de următoarele criterii: a) Tipul documentului (HCL, Dispoziție sau PV); b) Numărul actului; c) Anul emiterii d) Cuvinte cheie;
    3. Transparentizarea totală a achizițiilor făcute de administrația locală a Ploieștiului din banii ploieștenilor. Toate procedurile de achiziție publică (de cheltuire a banilor ploieștenilor) se vor publica pe site-ul Primăriei folosind date structurate și format deschis și prelucrabil automat;
    4. Întâlniri lunare în cartierele Ploieștiului între primar și cetățeni;
    5. Ședințe de consiliu local în care reprezentanți ai comunității sau mediului privat sunt invitați pentru consultare; 
    6. Continuarea aplicării pro-active a proiectului privind bugetarea participativă prin care cetățenii decid modul de cheltuire a unei părți a bugetului Ploieștiului și construcția unui site dedicat;  
    7. Extinderea colaborării cu orice organizații neguvernamentale independente politic care pot contribui la dezvoltarea Ploieștiului (urbanism, spații verzi, monitorizarea achiziții publice, integritate politică etc);
    8. Retragerea titlului de cetățean de onoare al Municipiului Ploiești inculpatului GHIȚĂ Aurelian Sebastian.
    • Sursă de finanțare: bugetul municipiului și surse private

INFRASTRUCTURĂ AUTO

  •  Prioritate de acțiune: fludizarea traficului auto pentru un Ploiești prietenos și sigur atât pentru șoferi, cât și pentru pietoni
  • Situația actuală: 
    • Traficul auto este în creștere și e o tendință care va continua până orașul va reuși să pună la dispoziția ploieștenilor un sistem de transport alternativ care să ofere confort, siguranță, curățenie și predictibilitate;
    • Majoritatea traficului auto se desfășoară pe axa Nord-Sud, prin centrul orașului:
    • Centrul orașului este pentru mulți șoferi o destinație intermediară obligatorie pentru a vira fie spre zona de Est, fie spre zona de Vest a orașului;
    • Rezultatul este congestionarea traficului auto în centru (dar și la ieșirile din oraș), poluarea aerului și poluare fonică, un centru urban ostil pietonilor și bicicliștilor și, implicit, investițiilor în industria HoReCa;
    • Haos în sistemul de parcări din zonele rezidențiale cu blocuri.

  • Exemple de măsuri specifice:

    1. Sensuri unice: introducerea unui sistem de sensuri unice pe străzile Ploieștiului după un studiu de specialitate privind valorile de trafic;
    2. Degrevarea de trafic a centrului orașului: crearea de alternative pentru conducătorii auto care se deplasează pe direcția Sud-Vest, respectiv Sud-Est și care astăzi sunt obligați să traverseze centrul orașului. Astfel, sunt necesare: 1) străpungere Gara de Sud –  Gara de Vest (str. Depoului – str. Libertății), respectiv 2) construcția unui pasaj subetran sau suprateran care să traverseze liniile de cale ferată în partea de Est a orașului (e.g. legătură între strada Râfov la sud de linii și strada Buna Vestire la nord de linii). Acestea proiecte ar crea un inel interior al orașului pe direcția Vest-Sud-Est care ar prelua parte din traficul care trece astăzi prin centrul Ploieștiului;
    3. Parcări pentru navetiști: construcția de Park & Ride în Piața 1 Decembrie 1918 și zona Gării de Vest, având în vedere că mulți ploieșteni fac naveta cu trenul la București;
    4. Refacerea carosabilului distrus;
  • Sursă de finanțare: fonduri europene și bugetul municipiului 

CENTRU PIETONAL

  • Prioritate de acțiune: Realizarea unui centru pietonal pe axa Sud-Nord a Ploieștiului
  • Situația actuală: Ploieștiul nu are un centru pietonal real. Puținele zone pietonale și cele câteva fâșii de spațiu verde din zona centrală sunt doar zone de tranzit grupate de o parte și de alta a axei rutiere Sud-Nord care încurajează traficul rutier intens și poluarea și are rol disruptiv din punct de vedere pietonal. Acest spațiu fragmentat și neprietenos cu cetățeanul nu coagulează energiile comunității, are zero relevanță economică și nu reprezintă un spațiu de întâlnire și efervescență culturală, artistică sau de petrecere a timpului liber. 
  • Necesități pentru un centru pietonal:
    • Selectarea unei zone, după consultarea comunității, care să poată deveni zonă verde de promenadă, cu terase și restaurante și un spațiu autentic de interacțiune comunitară;
    • Concept artistic-urbanistic pentru reconfigurarea şi reamenajarea unor zone pe axa sud-nord a Ploieștiului care să devină un centru pietonal unitar al orașului; 
    • Reconfigurarea traseelor și mijloacelor de mobilitate urbană în funcție de locul ales, care să aibă în centru pietonul (zone pietonale) și biciclistul (piste de biciclete), apoi transportul în comun și  autoturismul.
  •  Sursă de finanțare: fonduri europene sau parteneriat public-privat

ARTĂ ȘI CULTURĂ

  • Prioritate de acțiune: În materie de festivaluri, trebuie să facem din Ploiești un brand recunoscut național care atrage spectatori și din afara orașului și județului și care generează profit pentru industria ospitalității și pentru ploieșteni în general.
  • Situația actuală: Ploieștiul are o bază artistică și culturală solidă și de calitate (teatru și filarmonică) și oameni minunați care lucrează în cele două instituții. Oferta de evenimente culturale și artistice în Ploiești este, însă, redusă. Cele două festivaluri (de jazz și de teatru) nu sunt încă evenimente cu care comunitatea în ansamblu să se identifice, nu sunt încă o sărbătoare a întregului oraș.
  • Viziune: Evenimentele culturale și artistice trebuie să fie o sărbătoare pentru comunitate, nu doar pentru o elită de inițiați. Experiența altor orașe, cum ar fi Sibiu sau Cluj, arată că investițiile în cultură și evenimente artistice au crescut mult calitatea vieții și atractivitatea orașelor și, nu în ultimul rând, economia locală
  • Obiectiv: organizarea a 3 evenimente culturale și artistice anuale care să devină sărbători ale întregii comunități (în termen de 3-4 ani)
  •   Festivalurile vizate:
    1. Festivalul de Jazz de la Ploiești – e deja un brand național, dar trebuie să devină un eveniment al întregii comunități ploieștene, nu doar al sălii de 280 de locuri a filarmonicii, cu zeci de mii de spectatori, pe modelul festivalurilor de jazz de la Brașov sau Gărâna (scene și concerte în mai multe locații din oraș, jam-sessions în baruri, petreceri, ateliere muzicale, proiecții de filme muzicale etc);
    2. Festivalul Internațional de Teatru “Toma Caragiu” – ca și festivalul de jazz, festivalul de teatru trebuie să iasă din sala de spectacole pe stradă și în locuri neconvenționale și să fie insoțit de multiple evenimente conexe, așa cum se întâmplă la Festivalul de teatru de la Sibiu. Premisele pentru dezvoltarea festivalului sunt bune, teatrul ploieștean ieșind în stradă în 2023;
    3. Festival de muzică în Parcul Municipal Ploiești Vest: București, Cluj, Râșnov, Suceava, Sibiu, Câmpulung Muscel și alte orașe din țară organizează festivaluri de muzică (rock, pop, electro etc) care au anvergură națională sau internațională. Ploieștiul, în parteneriat public-privat, trebuie să identifice și să dezvolte acea oportunitate artistică/culturală unică pentru sudul țării, care va putea contribui la o identitate culturală/artistică specifică Ploieștiului și va reprezenta o oportunitate anuală de vizibilitate națională, dar și economică. Municipiul Cluj-Napoca este poate cel mai bun exemplu: sprijinirea de către primărie a unor evenimente culturale sau mari festivaluri a crescut brand-ul orașului și au contribuit la dezvoltarea economică a acestuia.
  •   Sursă de finanțare: private și din bugetul municipiului Ploiești 

EDUCAȚIE

  •  Prioritate de acțiune: O infrastructură școlară mai bună care să corespundă cu tendința de dezvoltare urbană a Ploieștiului.
  • Situația actuală: În municipiul Ploiești nu s-a construit și finalizat nicio școală nouă, creșă sau grădiniță. Infrastructura existentă de acum 30 de ani nu mai corespunde cu realitatea de azi, cu dezvoltarea orașului și cu cerințele actuale. Deși unele proiecte sunt în derulare, în fapt, în Ploiești, nu există nicio investiție reală în educație. 
  • Viziune: Școli modernizate, echipate și adaptate la cerințele educaționale de azi
  • Exemple de măsuri specifice: 
    1. Proiect pilot (o școală, în prima fază) pentru masa caldă în școli prin care elevii să primească două feluri de mâncare caldă;
    2. Proiect pilot, în colaborare cu Inspectoratul Școlar, pentru introducerea programului Școală după Școală în Ploiești;
    3. Reabilitarea graduală a terenurilor de sport din școli și deschiderea lor către comunitate (cartier);
    4. Asigurarea unei mai bune siguranțe a copiilor în școli prin susținerea investițiilor în sisteme de supraveghere performante;
    5. Introducerea, mai întâi prin proiect pilot, a sistemului “Kiss and Ride” (îmbarcare/debarcare) în Ploiești, care permite organizarea traficului în zona școlilor la  momentul începerii orelor, când se aglomerează;
    6. Construcția de noi creșe și grădinițe cu program prelungit. 
  • Sursă de finanțare: fonduri europene, bugetul municipiului Ploiești, private
  1.  

CERCETARE

  • Situația actuală în cercetare: conform Ad Astra, Asociația cercetătorilor români, “municipiul Ploiești ocupă ultimul loc între polii de creștere la output-ul științific, concretizat în articole științifice publicate”. Este o consecință logică a unei realități reliefate de Banca Mondială: activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare la nivelul polului de creștere Ploiești este subfinanțată, întregul județ Prahova cheltuind mai puțin de 0,2% din PIB-ul local, de 10 ori mai puțin decât ținta asumată de România la nivel european. 
  • Viziune: Cercetarea și inovarea cresc competitivitatea, creează locuri de muncă și reprezintă un interes direct și pentru industriile tradiționale ale Ploieștiului și pentru industria IT&C, de care beneficiază nu doar orașul, ci și industria petrolieră.
  • Deziderat: chiar dacă administrația locală nu are atribuții directe în curricula educațională a Universității de Petrol și Gaze sau în cercetare, prin parteneriat primărie-industria petrolieră-universitate se pot identifica resurse financiare pentru cercetare și chiar înființarea de noi specializări în cadrul Universității care să privească industriile conexe industriilor petroliere, automatizarea si digitalizarea proceselor de muncă, dezvoltarea sustenabilă, managementul resurselor, dar și noile tipuri de energii.

SĂNĂTATE

  • Situația actuală: este deja imperativ să se acționeze ACUM. Situația clădirilor care găzduiesc cele două spitale, Spitalul Municipal și Spitalul de Pediatrie, s-a deteriorat și efectiv nu mai răspund noilor cerințe de securitate la incediu si de infrastructuă spitalicească. În situație similară sunt și multe locații ale Primăriei unde își desfășoară activitatea medici de familie din Ploiești.
  • Prioritate de acțiune: Identificarea surselor de finanțare și a unor soluții viabile în vederea rezolvării problemelor legate de infrastructura celor două unități de sănătate. Investiții de modernizare sunt necesare și în locațiile Primăriei care sunt închiriate către medici de familie sau cabinete medicale.  

ALTE PROBLEME ȘI NECESITĂȚI

  • City manager profesionist. Alegerea unui City Manager profesionist și independent politic este o măsură fundamentală, cu impact major asupra dezvoltării orașului. Actualul city manager, rudă a primarul Ploieștiului din mandatul 2020-2024 și secretar general al PSD Ploiești, va fi schimbată din funcție;
  • Amenajarea pârâului Dâmbu. Pârâul Dâmbu a fost dintotdeauna și, din păcate, încă este o zonă de mizerie și de depozitare sau deversare ilegală de deșeuri. Amenajarea albiei trebuie să rămână un deziderat al administrației, precum și amenajarea verde a malurilor pârâului în zonele unde este posibil. Obiectivul final este amenajarea unei zone pietonale de-a lungul pârâului în zona Obor;
  • Plan Urbanistic General modern. De mai bine de 10 ani, Ploieștiul nu are un PUG, dezvoltându-se haotic și involuând urbanistic pe baza PUZ-urilor. Este fundamentală pentru viitorul orașului adoptarea unui PUG, care să răspundă realităților actuale ale Ploieștiului și unei viziuni moderne de dezvoltare. De asemenea, pentru a avea un PUG de calitate, un cadastru complet (proprietăți, utilități, spații verzi etc) este o condiție elementară;
  • Modernizarea Halelor Centrale. Zona Halelor Centrale și Halele în sine trebuie să intre într-un proiect unitar de revitalizare urbană, fiind vorba și de o clădire simbol a Ploieștiului. Consolidarea și modernizarea a clădirii monument istoric și modernizarea pieței centrale vor fi parte a unui singur proiect arhitectural. Clădirea Halelor Centrale trebuie să fie mai mult decât o piață agro-alimentară, ea va deveni și un food market, care, spre deosebire de un food court dintr-un mall, este un spațiu în care în loc de restaurante și meniuri fast food vom avea afaceri locale, vendori de mâncare tradițională sau cu specific și magazine ce comercializează produse cu amănuntul, totul sub același acoperiș.
  • Modernizarea/înlocuirea mobilierului urban degradat, inestetic sau de proastă calitate (bănci, coșuri de gunoi, stâlpi de iluminat, parcări pentru biciclete, guri de canal etc.);
  • Grijă pentru animalele de companie și pentru ploieșteni. Amenajarea de spații destinate câinilor în parcurile din Ploiești, sigure atât pentru animalele de companie, cât și pentru ploieșteni.

SPORT

  • Situația actuală: Sportul ploieștean este sufocat de incompetență, de management defectuos, de pile și interese de partid. CSM este o gaură neagră pentru banii publici, majoritatea bugetului ducându-se pe personal TESA și contracte aberant de scumpe pentru pază sau alte servicii. Ploieștiul este un oraș în care nu avem bazin de înot, dar avem elevi la școli cu profil sportiv înot, săli de sport în care plouă, cheltuieli uriașe de personal în timp ce copiii cu performanțe trebuie să își achite singuri cheltuielile de deplasare la turnee. 
  • Viziune: orientarea activității și resurselor Clubului Sportiv Municipal către sportul de masă
  • Exemple de măsuri specifice:
    • Audit și reformarea CSM Ploiești;
    • Separarea administrării bazelor sportive de activitatea sportivă, astfel încât: i) bazele sportive să aducă profit în termen de 3 ani, ii) activitatea sportivă să fie sprijinită financiar în mod mai consistent decât în prezent;
    • Stabilirea unor criterii de performantă pentru administrarea CSM;
    • Reabilitarea sălilor de sport și a terenurilor de sport din comunități;
    • Acțiune pro-activă pentru construcția unui bazin de înot prin Compania Națională de Investiții (aflat deja pe lista sinteză a CNI);
    • Organizarea de competiții și evenimente sportive pentru întreaga comunitate ploieșteană.
  • Surse de finanțare: private și bugetul municipiului Ploiești

AFACERILE LOCALE

  • Situația actuală: Ploiești are un potențial enorm pentru dezvoltare, în special și datorită poziției sale geografice, aflându-se la doar 35 de km de aeroport, la 60 de km de București și cu acces spre toate zonele țării. Din păcate însă nu există și nici nu a existat vreun interes de atragerea a investitiilor în oraș, de susținere a micilor întreprinzători prin facilități locale. 
  • Viziune: un oraș prietenos cu investitorii
  • Exemple de măsuri specifice:
    • Înființarea unui hub pentru start-up-urile ploieștene din IT;
    • Sprijinirea întreprinzătorilor locali cu costuri mai mici pentru companii (fiscale, imobiliare);
    • Stabilirea unui dialogul permanent între executivul Primăriei și afacerile locale prin instituirea formală a comitet de colaborare și dialog pentru măsuri executive sau design de legislație locală: 
    • Reducerea birocrației: identificarea și implementarea de soluții informatice prin care să se evite deplasarea la “ghiseu”;
    • Revizuirea proceselor, inclusiv cu privire la durată, de obținere de avize sau alte documente de la serviciile Primăriei.